Până când nu vor mai dispărea familii întregi de specii sălbatice, din cauza omului.

Un sfert din toate speciile de mamifere şi 41% din amfibieni sunt ameninţate cu dispariţia la ora actuală, la nivel global. România se bucură încă de o bogată biodiversitate, de la specii până la habitate naturale. De exemplu, peste 40% din populaţia de urs brun a Europei, locuiește în Carpații României.


Protejarea speciilor şi a habitatelor se află în centrul misiunii WWF pentru conservarea biodiversităţii Pământului, fiind principalul motiv pentru înfiinţarea organizaţiei noastre, în anul 1961.
 

 

Obiectivul WWF 

În proiectele pe care le derulăm luptăm pentru protecția speciilor cheie la nivel național și mondial: sturion, zimbru, urs, lup și râs. Colaborăm cu autorități locale, naționale și europene pentru a crea cadrul legislativ necesar protejării speciilor sălbatice și habitatelor acestora (inclusiv asigurarea conectivității habitatelor sălbatice, diminuarea braconajului). Derulăm proiecte în zone prioritare de conservare în care îmbinăm activitățile științifice pentru cercetarea și protejarea biodiversități (ex: crearea și aplicarea de metodologii pentru identificarea coridoarelor ecologice, repopularea cu specii dispărute la noi, studierea comportamentului anumitor specii și relația dintre specii și respectiv dintre acestea și mediul lor de viață) cu activități care să crească în rândul comunităților locale capacitatea de a da naștere unor micro-economii locale a căror motor este natura (de la produse locale și meșteșuguri la servicii de ecoturism).

AMENINTĂRILE:

  • Fragmentarea şi reducerea habitatelor, atât terestre cât şi acvatice

  • Exploatările forestiere masive

  • Turism necontrolat şi agricultura nesustenabilă

  • Poluarea apei şi a solului prin depozitarea deşeurilor în locuri neadecvate

  • Indiguirile şi braconajul

exploit_2.jpg

Cum le reprezentăm? Pe ele, speciile?

Carnivorele mari

Varful piramidei trofice, carnivorele mari sunt elemente cheie ale păstrării biodiversității, echilibrului ecologic și ale unui mediu sănătos în care comunitățile umane se pot dezvolta armonios. Habitate ale speciilor emblemetice cum sunt ursul, lupul, râsul trebuie menținute și protejate de către oameni prin:
  • Păstrarea conectivității ecologice între ele
  • Lupta împotriva tăierilor ilegale și a braconajului
  • Implementarea programelor prietenoase cu natura (ecoturism)
  • O planificare a proiectelor de transport rutier și feroviar care să integreze măsurile de conservare ale tuturor speciilor potențial afectate, în special carnivore mari.

Zimbrul

Fără doar și poate zimbrul este unul dintre cele mai emblematice animale sălbatice din Europa. Este prezent pe steme, în legende sau povești populare, dar și în mentalul colectiv, fiind un animal respectat nu doar pentru prezența sa impunătoare, dar totuși vulnerabilă, dar și pentru statornicia sa aproape încăpățânată. Este cel mai mare mamifer terestru din Europa, iar prin prezența lui menținerea biodiversității este garantată. Fiind un erbivor mare este automat și un arhitect al peisajului natural. Această specie reușește să păstreze un echilibru natural între peisajele de pădure și cele de pajiști, combinație recunoscută ca fiind bogată în specii de plante și animale. Datorită eforturilor de reintroducere, acum există peste 50 de zimbri liberi în doar două locuri, Munții Țarcu și Parcul Natural Vânători Neamț. WWF și Rewilding Europe acționează în Munții Țarcu din 2014, însă împreună cu Parcul Natural Vânători Neamț și alți experți ne propunem să ajutăm la formarea unor populații sălbatice viabile de-a lungul întregului lanț carpatic din România. 

Sturionul

Sturionii din Dunăre trăiesc în principal în Marea Neagră și migrează în amonte pe Dunăre și alte fluvii mari pentru a se reproduce. Cresc până la o lungime de 4.5 metri și pot trăi până la 100 de ani. Datorită ciclului lung de viață și maturizării întârziate, sturionii sunt deosebit de vulnerabili la exploatare și alte amenințări, inclusiv poluare și fragmentarea habitatului, iar stocurile au nevoie de mai mulți ani pentru a se reface. Pescuirea sturionilor este total interzisă în România, însă aceasta protecție legala nu este suficientă. Este nevoie de păstrarea și îmbunătățirea rutelor de migrație a sturionului și de crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie sprijiniți pentru a obține venituri din surse alternative. Colaborăm împreună cu autoritățile locale, naționale și europene pentru o mai bună implementare și integrare a cerințelor de conservare în strategiile, planurile și proiectele cu impact asupra sturionilor (ex. navigație).